Biserica „Sfântul Dumitru”, anul 1831. Număr de patrimoniu 1380-if. Monument de valoare locală. Este situată în orașul Halych, strada Dmytro Vitovski.
Data înălțării bisericii este menționată pe o inscripție în piatră, aflată la intrare, pe partea stângă. Biserica reprezintă un obiect de patrimoniu cultural care, practic, nu și-a schimbat aspectul inițial și nu a cunoscut tot felul de intervenții și „îmbunătățiri”. S-au păstrat vechea ușă de la intrare, ferestrele de lemn și acoperișul corespunzător. Lângă biserică sunt înmormântați ostași austrieci și ruși, care și-au pierdut viața în luptele desfășurate în împrejurimi, în timpul Primului Război Mondial.
În forma sa originală, paraclisul a rezistat până la Marele Război, în timpul căruia a fost parțial distrus, apoi refăcut, în anii 1920. În timpul ocupației germane din anii 1941-1944, clopotele bisericii au fost date jos de pe clopotniță. Nu se știe ce s-a întâmplat cu ele, ulterior. În anul 1989 au fost reparate, integral, acoperișul, fațada și pereții interiori și au fost restaurate unele detalii ale interiorului. Deasupra pilaștrilor din spatele iconostasului s-au reconstituit, parțial, picturile cu chipurile sfinților Petru și Pavel. Picturi executate cu măiestrie au înlocuit frescele „Maica Domnului cu Iisus”, „Sfântul Nicolae”, „Sfântul Dumitru” și „Împărtășania Sfântului Onufrie”, care fuseseră distruse. Se pare că acestea din urmă datează din anul construcției bisericii, pentru că pe una din ele, sub stratul de vopsea, apare inscripționat „1831”. În prezent, în biserică se păstrează originalul și replica icoanei „Sfântului Dumitru”.
Edificiul are trăsături neoromanice și neogotice. Pereții și temelia sunt din piatră, construcția sprijinindu-se pe carcasă. Acoperișul înalt, în trei ape, este înfrumusețat deasupra părții centrale a naosului cu un felinar „orb” și o mică cupolă-hexaedru, a cărei formă rezultă dintr-o reconstrucție ulterioară.
