Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina, monument de for public de importanță locală (județeană), situat în orașul Gura Humorului, Piața Republicii, nr. 2, la 35 km distanță de Suceava.
Organizat într-o clădire de la sfârșitul secolului XIX și introdus în circuitul muzeistic în 1958, se individualizează în cadrul muzeelor din România prin prezentarea cronologică a tradițiilor populare bucovinene din decursul unui an calendaristic.
Cele peste 1.200 de obiecte de patrimoniu, legate de cele 12 seturi de tra-diții populare din Bucovina, care îmbinau memorizarea timpului sacru cu activitățile economice din lumea rurală, sunt expuse în 16 săli. Respectivele tradiții, ilustrate atât prin exponate, cât și prin explicațiile ghidului, sunt următoarele: 1. Ajunul Sfântului Andrei (30 noiembrie); 2. Ajunul Crăciunului; 3. Noaptea Anului Nou; 4. Februarie, preambulul anului agrar; 5. Mucenicii – începutul Anului Agrar (1-9 martie); 6. Alexiile – începutul anului apicol (Sfântul Alexie, 17 martie); 7. Începutul Postului Mare; 8. Săptămâna Mare (Săptămâna Patimilor); 9. Marea Sărbătoare a Învierii; 10. Sfântul Gheorghe – Începutul verii pastorale; 11. Sfântul Ilie – Mijlocul verii pastorale; 12. Sâmedru (= Sfântul Dumitru) – sfârșitul verii pastorale (26 octombrie).
Calendarul popular bucovinean începea la Sfântul Andrei (30 noiembrie), fiind marcat mai cu seamă de practicile rituale, magice, prin care fetele de măritat încercau să „afle” cine le va fi viitorul soț.
Începutul verii pastorale stătea sub semnul Sfântului Gheorghe. Cele mai multe practici din această zi vizau învingerea spiritelor rele și purificarea spațiului, oamenilor și animalelor.
Mijlocul verii pastorale gravita în jurul sărbătorii Sfântului Ilie, iar pe 20 iulie se organizau în munți „nedeile” – ceremonii precreștine de adorare a soarelui. Ulterior, acestea au fost transformate în târguri.
Sfârșitul verii pastorale, celebrate pe 26 octombrie, de Sfântul Dumitru, urma să închidă sezonul patronat de cal și să deschidă iarna tradițională, patronată de lup. Cu acest prilej, se practicau numeroase ritualuri de purificare și de divinație (legată de pronosticarea fenomenelor meteorologice).
În cadrul acestui muzeu funcționează și Galeria de Artă „Georges Cotos”, formată din 200 tablouri donate de pictorul francez de origine română Georges Cotos (1915 – 2014).
